10 august 2014

Sub aceeași stea, John Green - Recenzie

Date tehnice
Titlu original: The fault in our stars
Limbă originală: engleză
Traducător: Shauki Al-Gareeb
Editura: Trei-Young Fiction
Anul apariţiei: 2013


Sinopsis

Deşi un medicament miraculos i-a prelungit viaţa, Hazel Grace Lancaster, în vârstă de 16 ani, are impresia că de când se ştie a fost „în fază terminală".
Însă atunci când fermecătorul Augustus Waters, suferind şi el de aceeaşi boală cumplită, apare la întâlnirile unui grup de suport unde merge Hazel, povestea fetei va fi complet rescrisă.
Spirite înrudite, împărţind acelaşi farmec şi acelaşi simţ al umorului, Hazel şi Gus încep o cursă contra cronometru în care învaţă ce înseamnă să iubeşti.


Recenzie

Un adolescent de şaisprezece ani care trăieşte pe pământ american este obişnuit cu distracţie, şcoală plictisitoare, teme la fel de plictisitoare, timp interminabil pierdut şi cu un viitor imprevizibil.

Însă, cine a spus că Hazel, acea Hazel Grace este un adolescent ca toţi alţii? 
Hazel este deţinătoarea unui cancer de plămân şi a unei cărţi foarte frumoase, O durere supremă. Această carte creează multe intrigi. Hazel şi Augustus.pleacî în călătoria vieții lor cu speranța de a afla sfârșitul cărții tocmai din gura autorului. Aceștia au surpriza de a da peste un bătrân morocănos care scuipă încolo-și-încoace cu injurii la adresa celor doi. Vor afla ei sfârșitul eroinei cărții O durere supremă?
Dar, mai întăi, intriga acestei cărţi: mama lui Hazel, o mamă extrem de grijulie şi indispensabilă pentru Hazel, o duce la un Grup de Sprijin. Adolescenţi,și copii exact ca Hazel vin pentru aşi omorî timpul rămas. Un lucru amuzant dintr-o perspectivă a morţii este acela că, aproape de fiecare dată unii copii dispăreau, se schimba distribuţia, după cum spune naratorul.

Cel care conduce acest cerc are un altfel de cancer, însă are un simţ al umorului ce întristează  şi mai mult situaţia. Le vorbeaște copiilor despre Dumnezeu, iar copii vorbesc despre ei, despre cancerul lor și despre efectele secundare care au apărut. Efecte precum depresie, tristețe, dorință de sinucidere apar în cuvintele copiilor.
Toate acestea se întâmplă în subsolul unei biserici. Toţi cei din grup se aşează în jurul "Inimii lui Iisus".

Însă toată plictiseala şi căscaturile lui Hazel se termină când Augustus Waters îşi face intrarea.

"Un băiat mă privea insistent. 

Eram aproape sigură că nu-l mai văzusem până atunci. Înalt şi musculos, făcea să pară mic scaunul pe care stătea, un scaun din plastic turnat, pentru clasele primare, păr de culoarea mahonului, drept şi scurt.
Părea să fie de vârsta mea, poate cu un an mai mare şi stătea cu coccisul pe marginea scaunului, într-o poziţie uşor agresivă, cu o mână ţinută pe jumătate în buzunarul jeanşilor lui de culoarea neagră."

De aici totul începe să aibă o altă cursură, viața lui Hazel Grace se schimbă mai rapid decât ai spune "okay".


Părere personală
      Cartea aceasta a fost una din acele cărți pe care le iubești după zece pagini. Personajul masculin, Augustus Waters este personajul meu preferat din această carte. Mi l-am imaginat un băiat brunet cu ochii albaștrii, înalt și musculos, precum m-a îndrumat prietena mea Hazel. Chiar dacă acesta mințea în legătură cu boala sa, tot a continuat să o iubească pe Hazel și să-i împărtășească dorința de a-și petrece tot restul vieții împreună.
       După călătoria lor din Franța, eram terminată. Toată acțiunea, nu prea vastă dar potrivită pentru mine, m-a făcut să cred că cei doi nu meritau așa ceva. Meritau să trăiască ca un prinț și o prințesă: fericiți până când moartea-cât se poate de târzie-îi va despărți.
     Iată că moartea și-a pus amprenta destul de devreme pe viața celor doi, despărțind alt cuplu frumos.
        Vă mărturisesc că am plâns în prostie la această carte. Cu sughițuri și șervețele ca la un film prea lacrimogen, eram tolănită pe pat și sâsâiam oricui mă deranja s-au mustra pentru plânsul meu sonor.
Chiar dacă este câteodată supra-apreciată, această carte este superbă și merită citită.
         Recomand cu drag această carte tuturor iubitorilor de frumos și povești efemere.

Citate

„Lumea nu este o fabrică de îndeplinit dorințe."

„Aproape că îl simțeam acolo, în cameră, alături de mine, dar într-un fel mai bun, de parcă nu eram în camera mea și nici într-a lui, ci în schimb eram împreună într-o a treia dimensiune invizibilă și fragila, care nu putea fi vizitată decât telefonic.
– Bine a spus el după un timp care a părut o veșnicie.

Poate că bine va fi mereul nostru.”

„Gândurile mele sunt stele pe care nu le pot aduna în constelații."

„- Sunt îndrăgostit de tine și nu am chef să îmi refuz simpla plăcere de a spune lucruri adevărate. Sunt îndrăgostit de tine și știu că iubirea e doar un strigăt în neant și că uitarea este inevitabilă și că suntem cu toții condamnați și că va veni o zi când toată munca noastră se va fi prefăcut în pulbere  și știu că soarele va înghiți unicul pământ pe care-l vom avea vreodată și sunt îndrăgostit de tine.”

Ecranizare:

  • Această carte a fost ecranizată în 2014 sub titlul The fault in our stars.
  • Scurtă descriere a filmului: Hazel şi Gus sunt doi adolescenţi care împart un simţ special al umorului, o respingere a normelor convenţionale şi o dragoste care îi ia pe sus. Relaţia lor e cu atât mai miraculoasă cu cât Hazel e mereu însoţită de un tub de oxigen, iar Gus are un picior din proteză. În plus, ei se cunosc într-un grup de susţinere a celor diagnosticaţi cu cancer. 



Ne citim!

Iolanda

7 comentarii:

  1. Cred ca am mai trimis un comentariu, dar nu il vad, asa ca din nou.
    Faina recenzie, am citit si eu TFIOS, mi-a placut. Am reusit sa citesc si Cautand-o pe Alaska, mi se pare ca personajele se repeta, dar e ok, pentru ca stilul lui conpenseaza.
    Te tuc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În curând va apărea și o recenzie de la „Căutând-o pe Alaska”. Seamănă tematica, ce-i drept. Dar mi-a plăcut mai mult de Hazel decât de Alaska. Nu știu, or fi doar ideile mele preconcepute. Mulțumesc oricum pentru cuvinte! pwppp

      Ștergere
  2. Buna buna si eu am citit Sub aceeasi stea (nu am plans la ea chiar daca mi-a placut si m-a intristat) Frumoasa recenzie :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fiecare își manifestă simpatia pentru carte în felul său. Mă bucur că ți-a plăcut!
      pwp

      Ștergere
  3. Faina recenzie! Am citit si eu cartea si mi-a placu mult, dar nu prea am avut parte de lacrimi, nici macar la sfarsit, desi am auzit de multa lume ca a plans.

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu am citit cartea.
    Si filmul e destul de reusit

    RăspundețiȘtergere
  5. Am vazut filmul dar nu am citit cartea !Filmul mi-a placut dar daca o sa citesc cartea cred ca o sa-mi placa mai mult pentru ca mereu cartile-s mai bune decat filmele :*

    RăspundețiȘtergere